potrocúță, potrocúțe, s.f. (reg.) 1. potrocea (v.). 2. siminoc (plantă). Vezi definitia »

ÁMPULĂ, ampule, s. f. 1. Organ de mers al echinodermelor. 2. Fiolă, flacon. 3. (Rar) Globul de sticlă al unui bec. – Din fr. ampoule. Vezi definitia »

CORÓLĂ, corole, s. f. Totalitatea petalelor, de obicei frumos colorate, ale unei flori, constituind învelișul floral intern la majoritatea angiospermelor. – Din fr. corolle. Vezi definitia »

ACÚSTICĂ s.f. 1. Parte a fizicii care studiază sunetele. ♦ Disciplină muzicală care studiază sunetele folosite în muzică și legile perceperii lor. 2. Calitatea de a asigura o bună propagare și percepere a sunetelor. [Gen. -cii. / < fr. acoustique]. Vezi definitia »

BURTICÍCĂ, burticele, s. f. Diminutiv al lui burtă. Vezi definitia »