CONGIÁRIU, -IE I. adj. care se referă la congiariu (II). II. s. n. 1. vas cu o capacitate de un congiu. 2. distribuire gratuită de vin, ulei etc. făcută poporului în vechea Romă. ◊ distribuire de bani, de daruri etc. făcută soldaților sau poporului (de împărați). (< lat. congiarium) Vezi definitia »

HARUSPÍCIU, haruspicii, s. m. (În Roma antică) Preot despre care se credea că poate prezice viitorul prin examinarea măruntaielor animalelor jertfite. – Din lat. haruspex, -picis, fr. haruspice. Vezi definitia »

EPISCÉNIU s. n. construcție ca un etaj superior deasupra scenei, în teatrele antice. (< fr. épiscénium, lat. episcenium) Vezi definitia »

CREMATÓRIU, -IE I. adj. care servește la incinerare. II. s. n. 1. instalație specială pentru incinerarea cadavrelor. 2. cuptor pentru ars gunoaiele. (< fr. crématoire, crématorium) Vezi definitia »

ytérbiu [biu pron. biŭ] s. n., art. ytérbiul; simb. Yb Vezi definitia »