Definita cuvantului întrema
întremá (întreméz, întremát), vb. – 1. A mișca, a agita. – 2. (Refl.) A se înzdrăveni, a se face bine. – Var. (Mold., Bucov.) întrarma. De la arm „picior”, cu pref. întru- (Pușcariu, Dacor., I, 235; DAR; Pușcariu, Lr., 358); sensul ar fi, deci, „a pune pe picioare, a scula”. Este mai puțin probabilă der. din lat. trama (Crețu 376; Tiktin). – Der. întremător, adj. (care întremează).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu întrema
ÎNMIASMÁ, înmiasmez vb. I. tranz. (Rar) A infecta aerul cu miasme. – Din în- + miasmă. Vezi definitia »
CINEMA1- elem. cine-. () Vezi definitia »
PROFUMÁ vb. I v. parfuma. Vezi definitia »
BITUMÁ, bitumez, vb. I. Tranz. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei șosele. ♦ A umple cu o substanță bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei șosele. – Din fr. bitumer. Vezi definitia »
a face mușama expr. (înv.) a mușamaliza; a ascunde o greșeală care ar trebui pedepsită. Vezi definitia »