ELECTROSCÓP s. n. instrument cu care se pun în evidență prezența și felul sarcinilor electrice ale unui corp. (< fr. électroscope) Vezi definitia »

BAROSCÓP, baroscoape, s. n. Aparat în formă de balanță, cu care se demonstrează existența presiunii atmosferice și aplicarea principiului lui Arhimede la gaze și vapori. – Fr. baroscope (< gr.). Vezi definitia »

op s. n. – Necesitate, nevoie. Lat. opus (Diez, I, 436; Pușcariu 1221; Candrea-Dens., 1282; REW 6079), cf. it. uopo, logud. obus, prov., cat. ops, v. sp. huebos (Corominas, III, 541). Înv., este dublet al lui op, s. n. (operă, carte), din același cuvînt lat. (sec. XIX). Se folosea și în formele obsă (‹ opsă, op să) și opt „e precis” ‹ opus est, cf. J. Jud, v. fr. estuet, în Vox Rom., IX, 26-56. Vezi definitia »

TOP²(O)-, -TÍP, -TIPÍE elem. „model, tip”, „caracter”, „imprimare”, „tipărire”, „tipografie”. (< fr. typ/o/-, -type, -typie, cf. gr. typos) Vezi definitia »

PETRODUROSCÓP, petroduroscoape, s. n. Instrument pentru măsurarea durității rocilor în zăcământ, în scopul determinării comportării lor la perforare și la prelucrare. – Din germ. Petroduroskope, rus. petroduroskop. Vezi definitia »