iordán s. m. – Ceremonia religioasă a sfințirii apei, pe 6 ianuarie, întru comemorarea botezului Domnului. De la Iordan, și acesta din ngr. ’Iορδάνης, sl. Iordanŭ (Tiktin; DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188). – Der. iordăni, vb. (a stropi cu apă sfințită, de Bobotează; este obicei religios și totodată popular, care conform tradiției se ținea cu mare fast la Curtea domnească); iordănit, s. n. (obicei popular ce constă în a stropi cu apă sfințită); iordănitor (var. iordănaș), s. m. (persoană care stropește cu apă sfințită). Vezi definitia »

URBÁN, -Ă adj. 1. Referitor la oraș, din oraș; orășenesc. 2. (Fig.; despre atitudine, mod de comportare) Politicos, amabil, binecrescut. [< lat. urbanus < urbs – oraș, cf. it. urbano]. Vezi definitia »

INTRACUTÁN, -Ă adj. în piele. (< germ. intrakutan) Vezi definitia »

MICIURINIÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Rar) Miciurinist. [Pron. -ni-an. / < Miciurin + -ian]. Vezi definitia »

cotolán, -ă, cotoláni, -e, adj. (reg.) înalt de picioare. Vezi definitia »