DISTONÁRE, distonări, s. f. Acțiunea de a distona și rezultatul ei. – V. distona. Vezi definitia »

ÎNȚELINÁRE s. f. Acțiunea de a înțelina. Vezi definitia »

DECREPITÁRE s.f. Fenomenul de rupere a cristalelor anumitor săruri din cauza dilatării lor inegale la creșterea bruscă a temperaturii; decrepitație. [Cf. fr. décrépiter]. Vezi definitia »

POLIZÁRE s.f. Acțiunea de a poliza și rezultatul ei; polizaj. [< poliza]. Vezi definitia »

DECLINÁRE s.f. 1. Trecerea unui nume (substantiv, adjectiv etc.) prin toate cazurile gramaticale. ♦ Clasă sau grupă de substantive sau de adjective care au aceleași forme de flexiune. 2. Hotărâre prin care o instanță își constată incompetența și trimite cazul unei instanțe competente. [< declina]. Vezi definitia »