Definita cuvantului ivră
ívră (-re), s. f. – Femeie de moravuri ușoare. Ngr. ὔδρα (Graur, BL, V, 68).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ivră
MARAMUREȘEÁNCĂ, maramureșence, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Maramureșului sau care este originară de acolo. – Maramureșean + suf. -că. Vezi definitia »
FRANGLÉZĂ s. f. ansamblu de neologisme de origine engleză introduse în limba franceză. (< fr. franglais) Vezi definitia »
OREÁDĂ, oreade, s. f. Nimfă din mitologia greco-romană, care locuia prin munți și prin peșteri. [Pr.: -re-a-] – Din fr. oréade. Vezi definitia »
ROMANÍȚĂ, romanițe, s. f. (Bot.; regional) Mușețel. [Var.: romăníță s. f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec'. Vezi definitia »
GHÉBĂ, ghebe, s. f. Manta țărănească lungă, împodobită cu găitane. [Var.: gheb s. n., ghebeá s. f.] – Din tc. kebe. Vezi definitia »