Definita cuvantului izbîndi
izbîndí (izbândésc, izbândít), vb. – 1. A depăși, a întrece. – 2. A birui,a cîștiga o victorie, a triumfa. – 3. A răzbuna. – 4. A Înfăptui, a realiza. – 5. A reuși, a izbuti. Sl. izbyti, izbądą „a depăși” (DAR), cf. dobîndi. Toate sensurile sînt înv., cu excepția sensului 2. – Der. izbîndă, s. f. (victorie; răzbunare; succes, satisfăcător); izbînditor, adj. (biruitor). De la inf. izbyti (der. din sl. byti „a fi”) trebuie să provină izbuti, vb. (a reuși), care este, prin urmare, simplu dublet al lui izbîndi (Cihac, II, 153; Tiktin), cf. sl. izbytije „succes”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu izbîndi
BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese; a bolborosi. ♦ (În superstiții) A descânta, a vrăji. 2. Tranz.A mustra, a cicăli. – Onomatopee. Vezi definitia »
PEDI2(O)- elem. ped3(o)-. Vezi definitia »
mirodí, mirodésc, vb. IV (reg.) a da gust plăcut, condimentat. Vezi definitia »
RĂZVEDÍ, răzvedesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să priceapă, a lămuri, a desluși, a explica. – Sb. razvideti. Vezi definitia »
REZIDÍ, rezidesc, vb. IV. Tranz. A zidi din nou; a reclădi. – Re1- + zidi. Vezi definitia »