Definita cuvantului joben
jobén (jobéne), s. n. – Pălărie bărbătească înaltă, cilindru. De la Jobin, pălărier francez stabilit în București la jumătatea sec. XIX (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 221). – Der. înjobenat, adj. (cu joben).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu joben
TÉRMEN s.m. 1. Cuvânt, vorbă expresie; exprimare. 2. Fiecare dintre elementele unei comparații. 3. (Mat.) Fiecare dintre monoamele unui polinom. 4. Fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. ♦ Elementele unui enunț sau sistem logic. 5. (Fiz.) Termen spectral = mărime proporțională cu energia oricăreia dintre stările în care se poate afla un atom. [Var. termin s.m. / < lat. terminus, cf. fr. terme]. Vezi definitia »
CLÚBMEN s.m. v. clubman. Vezi definitia »
TURBOTRÉN, turbotrenuri, s. n. Tren foarte rapid acționat de motoare cu turbină. – Din engl., fr. turbotrain. Vezi definitia »
ARSÉN s. n. 1. Element chimic semimetalic, de culoare cenușie cu luciu argintiu, folosit în aliaje. ◊ Trioxid de arsen = pulbere cristalină de culoare albă, foarte toxică; șoricioaică. 2. Arsenic. – Din germ. Arsen. Vezi definitia »
LACTOGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță) care stimulează lactația. (< fr. lactogène) Vezi definitia »