NEOCATHÁRSIS s. n. metodă psihanalitică prin care se provoacă conștientizarea relațiilor din copilărie ale bolnavului, obținându-se astfel descărcarea unor tensiuni. (< fr. néo-catharsis) Vezi definitia »

ENTÁSIS s.n. (Arhit.) Partea îngroșată a fusului unei coloane galbate. [< fr. entasis]. Vezi definitia »

INTERZÍS, -Ă adj. uimit, uluit. (după fr. interdit) Vezi definitia »

INDECÍS, -Ă adj. nehotărât, șovăielnic, ezitant. (< fr. indécis, lat. indecisus) Vezi definitia »

PÓLIS s. n. (în Grecia antică) oraș-stat, cetate întărită a conducătorului militar, care s-a transformat apoi într-un centru economic și politic. (< gr. polis) Vezi definitia »