Definita cuvantului lămîie
lămîie (-ți), s. f. – 1. Fructul lămîiului. – 2. (Pop.) Numele pomului, lămîi. – 3. Varietate de fasole. – 4. Dans tipic. – Var. alămîie, s. f. (lămîie; varietate de pere). Ngr. λειμόνι (Roesler 597; DAR), cf. tc. (per.) limun, it. limone, bg. limon, sb. limun, pol. limonia, mag. lémonya. – Der. lămîi, s. m. (pomul); lămîiu, adj. (galben citron); lămîios, adj. (acru); lămîier, s. m. (vînzător de lămîi); lămîiță (var. lămîioară), s. f. (bot., Lippia citriodora); lămîioară, s. f. (bot., Thymus vulgaris); limonadă, s. f. (citronadă), din fr. limonade; limonadier, s. m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din fr. limonadier; limongiu, s. m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din tc. limonci.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lămîie
PNEUMOPLEUREZÍE s.f. Boală care afectează deopotrivă plămânii și pleura. [Gen. -iei. / < fr. pneumopleurésie]. Vezi definitia »
ECOLALÍE s. f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea automată a sunetelor auzite la alții. ♦ Repetarea automată a vorbelor altuia. – Din fr. écholalie. Vezi definitia »
AFERENTÁȚIE s. f. transmitere a excitației de la neuronii receptori periferici la cei centrali. (< fr. afférentation) Vezi definitia »
OFTALMOTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune, scoatere a unui ochi bolnav. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmotomie, cf. gr. ophthalmos – ochi, tome – tăiere]. Vezi definitia »
GNOSEOLÓGIE s. f. teoria fiziologică a cunoașterii, a legilor, izvoarelor și formelor acesteia. (< fr. gnoséologie) Vezi definitia »