DECLAMATÓR, -OÁRE adj. care declamă; (peior.; despre stil, ton) pompos, bombastic, emfatic; declamativ. (< fr. déclamatoire, lat. declamatorius) Vezi definitia »

FRANCTIRÓR s. m. soldat voluntar care nu făcea parte dintr-o armată regulată; partizan al mișcării de rezistență din Franța între 1940-1944. (< fr. franc-tireur) Vezi definitia »

TOREADÓR s. m. luptător cu taurii într-o coridă; torero. (< fr. toréador) Vezi definitia »

LIE DETECTOR (Pron.: lai ditéctăr) s. n. aparat capabil să detecteze și să înregistreze anumite reacții emotive în timpul interogatoriilor polițienești, aproximând atitudinea interogatului în ceea ce privește adevărul; detector de minciuni. (< engl. lie detector) Vezi definitia »

ELEBÓR s.m. Plantă erbacee cu rizomul gros și ramificat, cu flori roșii aplecate în jos; (pop.) spânz. [< fr. ellébore]. Vezi definitia »