Definita cuvantului larg
larg (lárgă), adj. – 1. Lat. – 2. Spațios, extins. – 3. Liber, vast, comod, încăpător. – 4. Amplu, maiestuos. – 5. Liberal, generos. – 6. (Adv.) În mod amplu, cu lărgime, comod. – 7. (S. n.) Lărgime, lățime. – 8. (S. n.) Loc deschis, spațiu, distanță. – 9. (S. n.) Spațiu liber, libertate, latitudine. – 10. (S. n.) Întinsul mării. – Mr., megl. largu, istr. lǫrg. Lat. largus (Pușcariu 943; Candrea-Dens., 950; REW 4912; DAR), cf. it., sp., port. largo, prov. larc, cat. llarg, fr. large, alb. largë (Philippide, II, 645). Sensurile 4, 5 și 10 sînt împrumuturi literare din fr. large. Der. lărgime, s. f. (lățime, amploare; spațiu liber, latitudine, libertate); lărgămînt, s. n. (înv., lărgime, amplitudine); larghețe, s. f. (liberalitate, generozitate), din it. larghezza; lărgi, vb. (a mări; a extinde, a dilata), cf. mr. lărgescu, istr. lărjesc (după Pușcariu 943 și Candrea-Dens., 951, dintr-un lat. *largῑre, În loc de largῑri); lărgitor, adj. (măritor); lărgitoare, s. f. (măritor pentru mănuși sau încălțăminte); prelarg, s. n. (extensiune, lărgime), cuvînt creat de Odobescu, drept paralelă la prelung. Cf. alerga.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu larg
ERG1 s. m. unitate de măsură pentru energie, lucru mecanic și căldură egală cu lucrul mecanic efectuat de o forță de o dină care își deplasează punctul de aplicație cu 1 cm. (< fr. erg, gr. ergon) Vezi definitia »
ARLBERG, trecătoare în Alpii Centrali (Austria), între Alpii Retici și Alpii Bavariei, punînd în legătură Tirolul cu Vorarlberg, la 1.802 m alt.La 1.311 m alt. s-a construit (1884) un tunel feroviar (10.239 m) și o c. f. electrificată, iar la 1.793 m alt., în 1978, un tunel rutier (14 km, cel mai lung din lume). Vezi definitia »
METALÚRG, metalurgi, s. m. (Astăzi rar) Metalurgist. – Din germ. Metallurg, rus. metallurg. Vezi definitia »
HIRÚRG, hirurgi, s. m. (Înv.) V. chirurg. Vezi definitia »
(arg.) cuvant provenit de la „mij”(vulva)+ sufixul „ar” = persoana, obiect de o calitate indoielnica, flescait etc. Vezi definitia »