GHIRLÁNTĂ, ghirlante, s. f. V. ghirlandă. Vezi definitia »

BARÉTĂ² s.f. (Rar) Pălăria roșie a cardinalilor; tichie. [< it. baretta]. Vezi definitia »

DISONÁNȚĂ s. f. 1. (muz.) asociere de sunete care impresionează neplăcut auzul. ◊ întâlnire neplăcută auzului între silabe sau cuvinte; cacofonie. 2. (p. ext.) lipsă de armonie, dezacord, stridență. (< fr. dissonance, lat. dissonantia) Vezi definitia »

NEGREÁȚĂ, negreți, s. f. Însușirea de a fi negru; culoare neagră; pată neagră. – Lat. nigritia sau negru + suf. -eață. Vezi definitia »

DRÁGHINĂ, draghini, s. f. (Pop.) Loitră (la căruță). ♦ Fiecare dintre lemnele lungi (de sus și de jos) ale loitrei, în care sunt fixate spetezele. [Pl. și: draghine] – Din ucr. drabyna. Vezi definitia »