Definita cuvantului leafă
leáfă (léfe), s. f. – 1. Partea scobită a unei linguri, găvan. – 2. Polonic de lemn, lingură de lemn. – 3. Mai de lemn, paletă, rachetă. – 4. Lamă, tăișul unor instrumente. – 5. Capătul daracului. – Var. (Bucov.) leașcă. Germ. Löffel „lingură”, prin intermediul săs. leifel (Lacea, Dacor., IV, 779; DAR).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu leafă
INFLUÉNȚĂ s.f. 1. Acțiune exercitată asupra unei ființe sau asupra unui lucru, putând să-i modifice conținutul, caracterul, forma etc. 2. Putere, trecere, precădere. 3. (Med.) Răceală, gripă. [Cf. fr. influence, it. influenza]. Vezi definitia »
VĂNÚȚĂ, vănuțe, s. f. Diminutiv al lui vană. Vezi definitia »
scrijelúță, scrijelúțe, s.f. (reg.) feliuță (de pâine). Vezi definitia »
pentahúză, pentahúze, s.f. (înv.) 1. listă de subscripție pentru strângerea unor sume de bani, în vederea construirii unor clădiri, biserici etc.; cutie sigilată în care se strângeau astfel de fonduri. 2. (fig.) colportare de știri defăimătoare. Vezi definitia »
bárbă-albástră (bărbat care schimbă nevestele) s. m., g.-d. lui bárbă-albástră Vezi definitia »