Definita cuvantului lin
lin (-nuri), s. n. – Teasc, călcătoare. Ngr. ληνός (Tiktin; Conev 38; Candrea; Gáldi 206), cf. bg. lin. Der. directă din gr. (Roesler 571; Diculescu, Elementele, 460) nu este posibilă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lin
LEONÍN1, -Ă adj. (Liv.) (Ca) de leu. ◊ (Fig.) Contract leonin = contract prin care una dintre părți își asigură un câștig mai mare în dauna celeilalte. [Pron. le-o-. / < fr. léonin, cf. lat. leoninus]. Vezi definitia »
BOUDIN [budẽ], Eugène Louis (1824-1898), pictor francez. Preocupat de problemele luminii, a fost un precursor al impresioniștilor. Marine („Portul Trouville”). Vezi definitia »
BENEDICTÍN, -Ă s.m. și f. Călugăr(iță) dintr-un ordin călugăresc, întemeiat în sec. VI de Benedict de Nursia în mănăstirea de la Monte Cassino din Italia. // adj. Care aparține benedictinilor, referitor la benedictini. ♦ (Fig.) Laborios. [< fr. bénédictin]. Vezi definitia »
EGIRÍN s.n. Silicat natural de sodiu și fier. [< fr. égirine]. Vezi definitia »
pin1, pini, s.m. (reg.) sondă rudimentară lungă, la capătul căreia e fixat un mic cilindru de tablă, deschis la ambele capete, cu care pescarii iau probe de mâl de pe fundul apei. Vezi definitia »