Definita cuvantului lîncotă
lîncótă (lâncóte), s. f. – Înșelăciune, păcăleală, minciună. Sl. ląkota „undiță” (Scriban). – Sec. XVI, înv. – Der. lîncoti, vb. (a amăgi, a înșela, a minți), cf. sl. lankovati.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lîncotă
împușcat în aripă expr. beat. Vezi definitia »
CÍSTRĂ s.f. Instrument muzical cu coarde ciupite, folosit în secolele XVI-XVII. [< fr. cistre]. Vezi definitia »
prepúscă, prepúște, s.f. (reg.) frânghie lungă și groasă legată de fiecare dintre cei doi bolovani de la capetele carmacelor stătătoare. Vezi definitia »
BUFNITÚRĂ, bufnituri, s. f. Faptul de a bufni; zgomot înfundat produs de o cădere, izbire, explozie etc.; bufnit, bufnet, bufneală. – Bufni + suf. -tură. Vezi definitia »
HELIOCENTRÁLĂ s. f. centrală electrică solară. (< fr. héliocentrale) Vezi definitia »