MORÉNĂ, morene, s. f. Grămadă de pietriș, nisip, sfărâmături de stânci și argilă, transportată de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți. – Din fr. moraine. Vezi definitia »

MONOREFRINGÉNȚĂ s. f. proprietate a unei substanțe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. (< fr. monoréfringence) Vezi definitia »

AMIEZÍTĂ s.f. Îmbrăcăminte rutieră din beton asfaltic, preparat la cald și așternut la rece. [< fr. amyésite]. Vezi definitia »

AMIDÁZĂ, amidaze, s. f. Enzimă care desface legătura dintre carbon și azot din diferite substanțe, fixând elementele apei. – Din fr. amidase. Vezi definitia »

POLIPEPTÍDĂ s.f. (Chim.) Substanță organică cu constituție asemănătoare cu cea a albuminelor, dar mai puțin complicată. [< fr. polypeptide]. Vezi definitia »