ENOLÁZĂ s. f. (Chim.) Enzimă cu rol catalizator în fermentația alcoolică. – Din fr. énolase. Vezi definitia »

broboánă (broboáne), s. f. – 1. Boabă, bacă. – 2. (Trans.) Coacăză. – Var. borboană, burboană, brobonea. Bg. *brŭbona, de la brŭbonka (Weingand, Jb, XV, 168); brobință, s. f. (boabă; cocoloș, cheag); brobonac, s. m. (pietricică); desbroboni, vb. (a dezghioca, a culege boabele de struguri de pe ciorchine); (îm)brobona, vb. (a picura). Vezi definitia »

ACREÁLĂ, acreli, s. f. 1. Proprietatea de a fi acru; gust acru înțepător. 2. (Concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. 3. Fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. – Din acri + suf. -eală. Vezi definitia »

UROPIGIÁNĂ adj. glandă ~ă = glandă sebacee la baza cozii la păsări, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul. (< fr. uropygienne) Vezi definitia »

-ÁNȚĂ elem. -ant². Vezi definitia »