PANÍCUL s.n. 1. Inflorescență în formă de ciorchine sau de spic. 2. (Anat.) Strat de țesut alcătuit dintr-un singur tip tisular. [Var. paniculă s.f. / < fr. panicule, cf. lat. panicula]. Vezi definitia »

AURÍCUL¹ s. n. fiecare dintre cele două compartimente superioare ale inimii; atrium (3). (< fr. auricule, lat. auricula) Vezi definitia »

sensul cuvantului Vezi definitia »

plânge paharul! expr. (glum.) paharul e gol!, toarnă în pahare! Vezi definitia »

a ține șestul expr. (intl.) a pândi eventuala apariție inopinată a cuiva în timpul unei operațiuni ilegale. Vezi definitia »