AIURÍRE s. f. v. aiurare. Vezi definitia »

EXPRIMÁRE, exprimări, s. f. Acțiunea de a (se) exprima și rezultatul ei; manifestare, exteriorizare a unor fenomene, idei, sentimente etc. Vezi definitia »

ALERGĂTOÁRE, alergători, s. f. 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a se face urzeala. 2. (Înv.) Parc vast, împrejmuit, în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători. – Din alerga + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație specială pentru adăpat. – Din adăpa + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »

ETALONÁRE s. f. 1. acțiunea de a etalona. 2. (cinem.) operație prin care se stabilesc condițiile optime de copiere a negativului de imagine al unui film; etalonaj. (< etalon) Vezi definitia »