TARTÍNĂ, tartine, s. f. Felie de pâine unsă cu unt pe care se pune brânză, șuncă, salam etc.; p. ext. sandviș. – Din fr. tartine. Vezi definitia »

BIODINÁMICĂ s.f. Studiul funcțiilor organice. [< fr. biodynamique, cf. gr. bios – viață, dynamis – forță]. Vezi definitia »

cleáucă s.f. (reg.) sanie stricată. Vezi definitia »

SONATÍNĂ, sonatine, s. f. Sonată de proporții mai mici. – Din fr. sonatine, it. sonatina, germ. Sonatine. Vezi definitia »

cánură (canuri), s. f. – Fibre sau resturi de fire de lînă, in sau cînepă, care cad la dărăcit; se folosesc pentru țesături mai groase sau pentru pînza de sac. – Mr. canură. Lat. cannŭla „trestioară”. (P. Papahagi, Notițe, 14; REW 1609; Pascu, I, 56; cf. DAR); cf. ven. kanula, friul. kánula, tarent. kanolo, cu sensul etimologic. Înainte, Tiktin (urmat de Pușcariu 268) se gîndise la un der. al vb. lat. carĕre „a scărmăna”, de tipul *carŭla, cu rezultat rom. disimilat; ipoteză puțin probabilă. Din rom. a trecut în ngr. ϰάνουρα, bg., sb. kanura (Romansky, Jb., XV, 110; Berneker 483; Capidan, Raporturile, 204). Vezi definitia »