ciup², ciupi, s.m. (pop.) 1. (mai ales la pl.) șuviță de păr, moț, chică, percică, ciuf, smoc, chică. 2. lână rămasă în pieptenii de scărmănat; resturile câlților de cânepă; târș, buhaci, bujoi, ghijar, corci, muzac, huci. Vezi definitia »

ȘURÚP s. n. v. șurub. Vezi definitia »

jup (-pi), s. m. – Snop. – Var. jip. Mag. zsúp (Cihac, II, 519; DAR). În Trans. Vezi definitia »

ZUP interj. Cuvânt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. – Onomatopee. Vezi definitia »

PÍCK-UP s. n. Aparat care redă (și reglează) sunetele înregistrate pe un disc cu ajutorul dozei de redare; p. restr. doză de redare. [Pr.: píc-ap] – Din engl. pick-up. Vezi definitia »