CÂRÂÍT² -Ă, cârâiți, -te, adj. (Despre sunete, glas etc.; peior.) Ascuțit, strident (care trădează ostilitate). – V. cârâi. Vezi definitia »

nevoít, nevoítă, adj. (înv.) chinuit (fizicește), torturat. Vezi definitia »

covăít, -ă, covăíți, -te, adj. (reg. înv.) încovoiat, covăiat. Vezi definitia »

OUIERÍT s. n. (Înv.) Impozit pe ouă. – Din ou + suf. -ărit. Vezi definitia »

CHIT¹ adv. (Fam.; în expr.) A fi chit (cu cineva) = a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat (cuiva) nici o socoteală. Chit că... = chiar dacă..., indiferent dacă... – Din fr. quitte. Vezi definitia »