SACERDÓȚIU s.n. 1. Rang, demnitate de preot. 2. Cler, preoțime. [Pron. -țiu. / < fr. sacerdoce, lat. sacerdotium]. Vezi definitia »

ACVATERÁRIU s.n. Combinație între un acvariu și un terariu, constând dintr-o cutie special amenajată cu pereți de sticlă și cu unul din plasă de sârmă, în care se introduce și un vas cu apă, putându-se crește amfibieni (broaște, salamandre) și șerpi de apă. [< acva(riu) + terariu]. Vezi definitia »

ȘORECÍU, -ÍE, șorecii, adj. (Pop.; despre părul cailor; p. ext. despre cai) (Cu părul) de culoarea șoarecelui; cenușiu. – Șoarece + suf. -iu. Vezi definitia »

CRITÉRIU s. n. punct de vedere, principiu, normă pe baza căreia se face o clasificare, o definire, o apreciere etc. (< fr. critérium, lat. criterium) Vezi definitia »

SUPLÍCIU, suplicii, s. n. Tortură, caznă, chin fizic. ♦ Fig. Suferință morală, durere sufletească mare. – Din lat. supplicium, fr. supplice. Vezi definitia »