STIPÉLĂ, stipele, s. f. Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axiali. – Din fr. stipelle. Vezi definitia »

BENZOPIRÍNĂ s. f. substanță gudronată, în fumul de țigară. (< fr. benzopirine) Vezi definitia »

TELEMĂSÚRĂ s.f. (Tehn.) Transmitere la distanță a rezultatelor unei măsurători efectuate. [După fr. télémesure]. Vezi definitia »

BACTERIOSTÁZĂ s.f. (Biol.) Acțiunea de împiedicare a înmulțirii bacteriilor. [< fr. bactériostase]. Vezi definitia »

burtúcă (-ci), s. f. – Copcă, gaură în gheața unei ape. Cuvînt rar, pe care în ce ne privește nu îl cunoaștem. La Cihac, II, 486, este menționat ca un der. al mag. burduga „șuvoi de apă”. Înclinăm să vedem acest cuvînt ca un diminutiv de la bortă, „gaură” probabil scris greșit. Vezi definitia »