NEOCATOLICÍSM s.n. Doctrina socială a catolicismului, „modernizată” prin introducerea unor teze menite să apropie și să adapteze vechile principii și teorii ale catolicismului la problemele lumii contemporane. [< fr. néo-catholicisme]. Vezi definitia »

DIPLASIÁSM s.n. (Lingv.) Geminarea consoanei n din prefixul sau prepoziția în înainte de vocală. [Pron. -si-asm. / cf. lat. diplasiasmus, gr. diplasiasmos]. Vezi definitia »

XEROMORFÍSM s.n. Xeromorfie. (din fr. xéromorphisme) Vezi definitia »

BOGOMILÍSM s. n. doctrină creștină eretică maniheistă, în Pen. Balcanică și în Rusia, cu caracter antifeudal. (< fr. bogomilisme) Vezi definitia »

FOTOBIOTROPÍSM s. n. biotropism determinat de acțiunea luminii. (< fr. photobiotropisme) Vezi definitia »