Definita cuvantului merizi
merízi s. f. pl. – Miezul zilei. – Var. meriză, merey, mirez. Mr. amiridz. Lat. mĕridῑes (Candrea-Dens., 1109; REW 5531). – Der. meriza, vb. (a se odihni la miezul zilei – despre turme -), din lat. mĕrῑdiāre; merizătoare (var. meriziște, meriziștină, meriziș, mirez), s. f. (loc de odihnă pentru vite). Cuvinte rare; numai în Trans., de N. și Maram.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu merizi
BRAZI, com. în jud. Prahova; 8.227 loc. (1991). Centrală electrică și de termoficare (600 MW). Combinat petrochimic cu fabrică de cauciuc sintetic. Stație de c. f. Vezi definitia »
ÎNGURZÍ, îngurzesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A strânge, a încreți marginile unei opinci, ale unei pânze, ale unui sac etc. cu o sfoară, cu o curelușă trecută prin mai multe găuri. ♦ Fig. A desena în linii curbe în zigzaguri. [Var.: îngruzí vb. IV] – În + gurgui. Vezi definitia »
FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz. Vezi definitia »
omârzí, omârzésc, vb. IV (înv.) a disprețui, a-i fi scârbă de ... Vezi definitia »
ÎMBURGHEZÍ, îmburghezesc, vb. IV. Refl. A deveni burghez; a căpăta deprinderi, năravuri de burghez; a se burghezi. – În + burghez. Vezi definitia »