TÍLDĂ s. f. 1. semn grafic (~) în unele lucrări pentru înlocuirea unui cuvânt care se repetă. 2. semn diacritic care se pune deasupra unei litere pentru a-i da un caracter palatal sau nazal. (< fr. tilde, germ. Tilde) Vezi definitia »

MANDÓLĂ, mandole, s. f. 1. Vechi instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta 2. Instrument muzical asemănător cu mandolina. [Var.: mandóră, s. f.] – Din it. mandola. Vezi definitia »

topisálă s.f. (reg.) carne de porc friptă în grăsime multă. Vezi definitia »

PETULÁNȚĂ s. f. vivacitate impetuoasă; zburdălnicie, neastâmpăr, vioiciune. (< fr. pétulance) Vezi definitia »

BIVALÉNȚĂ s.f. (Chim.) Însușire a elementelor bivalente. [< fr. bivalence]. Vezi definitia »