CONTRAFÓC s. n. incendiu localizat într-o pădure pentru a împiedica, prin vidul creat, extinderea incendiului principal. (după fr. contre-feu) Vezi definitia »

ȘILBÓC, șilboace, s. n. (Reg.) Sentinelă, planton. ♦ Pază, gardă; locul unde se stă de pază. – Germ. Schildwache. Vezi definitia »

-VÓC elem. voci-. Vezi definitia »

loc de tortura pentru elevi Vezi definitia »

joc de origine chineza, inrudit cu dominoul si jocul de remi, introdus in Occident in 1920, si care se joaca, de regula, in patru, cu 144 de piese din lemn, os sau fildes(numite pietre) Vezi definitia »