GHIBÓRȚ, ghiborți, s. m. Pește de apă dulce, de culoare verde-măslinie, cu capul scurt și cu aripile dorsale contopite, terminate cu ghimpi (Acerina cernua). [Var.: ghigórț s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

smalț s. n. sg. piele. Vezi definitia »

drumeț, drumeți s. m. (glum.) picior de porc vândut în măcelării în anii regimului comunist. Vezi definitia »

țuț adj. invar. bun; frumos; de calitate superioară; excelent. Vezi definitia »

șnaiț, -ă, s.n., s.f. (reg.) 1. (s.n.) cărare prin pădure pe care se trag buștenii. 2. (s.n.) vârf, culme. 3. (s.f.) fâșie de pământ între două dealuri. Vezi definitia »