Definita cuvantului mînea
mîneá (mấn, mas), vb. – A înnopta, a-și petrece noaptea undeva. – Mr. amîn, amas, amînare. Lat. manēre (Densusianu, Hlr., 193; Pușcariu, 1078; Candrea-Dens., 1128; REW 5296), cf. alb. mënoń (pare să provină din rom.), it. manere, prov. maner, v. fr. manoir, sp. manir, port. maer; cf. rămînea. – Der. mas, s. n. (acțiunea de a înnopta; loc pentru înnoptat), mr. mas (după Pușcariu 1079 și Candrea-Dens., 1129, direct din lat. mansum).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mînea
neá s. f. – Zăpadă. – Var. neauă. Mr. neao, megl. nęuă, istr. nęwu. Lat. nĭvem (Pușcariu 1160; Candrea-Dens., 1211; REW 5936; Unbegaun, Orbis, II, 347-51), cf. vegl. nai, it., port. neve, prov., cat. neu, v. fr. noif, sp. nieve. – Der. îneua, vb. (a se umple cu zăpadă); neios, s. m. (decembrie), din lat. nĭνōsus (Pascu, Arch. Rom., VI, 261; REW 5935), cf. it., sp. port. nevoso. Vezi definitia »
CREÁ vb. I. tr. 1. A produce, a face ceva care nu exista mai înainte; a întemeia, a înființa, a organiza. ♦ A inventa; a plăsmui, a născoci, a compune, a scrie (o operă literară etc.). 2. A pregăti, a forma (pentru o misiune, o carieră etc.). 3. (Teatru) A crea un rol = a interpreta cu pricepere și originalitate un rol. [Pron. cre-a, p.i. creéz, 3,6 creeáză, 4 creăm, ger. creând, part. creat. / cf. lat. creare, fr. créer]. Vezi definitia »
proteșeá s.f. (reg.) o specie de presură. Vezi definitia »
vopseá s. f., art. vopseáua, g.-d. art. vopsélei; pl. vopséle / vopséluri, art. vopsélele / vopsélurile Vezi definitia »
MÁNDEA s. f. invar. (Arg.) Persoana care vorbește, care se adresează cuiva. – Din țig. mande. Vezi definitia »