Definita cuvantului mir
mir s. n. – Lume, societate (în opoziție cu viața monahală). Sl. mirŭ (Cihac, II, 197; Tiktin; Conev 86). – Der. mirean, adj. (lumesc, de societate; s. m., laic), din sl. mirĕninŭ; mirenesc, adj. (de lume); mirenie, s. f. (lume, statut de laic).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu mir
a da un fir (cuiva) expr. a da (cuiva) un telefon. Vezi definitia »
cimbír (gimbír), cimbíre, s.n. (reg.) învălitoare de cap pentru femeile căsătorite, făcută din borangic; văl de mireasă; tulpan, testemel, maramă, bariș, rariță, năframă, broboadă. Vezi definitia »
BALOMIR, Ion (1784-c. 1835, n. Săliște, jud. Sibiu), pictor român. Portretist („Pravilistul Andronache Donici”). Stil de tranziție între grafismul hieratic tradițional și tendința de redare a volumelor. Vezi definitia »
CLISTÍR s.n. 1. Irigator. 2. Clismă. [Pl. -re. / < ngr. klystir, cf. germ. Klistir]. Vezi definitia »
ABUKIR [Abū Qῑr], localit. în Egipt, la NE de Alexandria. În apropierea ei au avut loc cîteva bătălii: la 1 august 1798, flota engleză, comandată de amiralul Nelson, a distrus flota franceză, comandată de amiralul Brueys; la 24-25 iul. 1799 Napoleon Bonaparte i-a învins pe otomani, iar la 8 martie 1801 armata franceză din Egipt a fost înfrîntă de cea engleză. Vezi definitia »