Definita cuvantului miță
míță (míțe), s. f. – 1. Smoc de lînă sau de păr. – 2. Lînă de miel netunsă. – 3. Smoc de păr la pintenul călăreților. – Var. miț. Mr. ńiț. Origine îndoielnică. Se consideră în general drept der. de la lat. *agnicius „de miel” (Candrea-Dens., 1142; Candrea; Pascu, Beiträge, 11; Pascu, I, 134), der. care pare posibilă, dar nu suficientă pentru a explica toate accepțiile cuvîntului. Poate că este în loc de *niță și vine din lat. inituum, cf. reg. nízilu „fir”, catan. nizzulu „fir” (Rom., Forsch., LXIV 417). Der. din pol. jagnięcy „de miel” (Cihac, II, 199), din lat. mῑca „fragment” (Tiktin) sau din mîță „pisică” (REW 5557) pare indoielnică. Der. mițui (var. miți), vb. (a tunde mieii pentru prima oară); mițuit, s. n. (tunsul mieilor); mițos, adj. (cu multe mițe), care nu are nici o legătură cu mîță (Pușcariu, Jb., XI, 54; REW 5557).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu miță
DINAMITIÉRĂ s.f. Magazie subterană destinată păstrării dinamitei. [Pron. -ti-e-. / < fr. dynamitière]. Vezi definitia »
CRIZANTÉMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată (Chrysanthemum indicum). – Din fr. chrysanthème. Vezi definitia »
AERODÍNĂ, aerodine, s. f. Vehicul aerian, mai greu decât aerul, care se menține în aer datorită mișcării lui de înaintare. Avionul, elicopterul, reactorul etc. sunt aerodine. Vezi definitia »
KIMOGRÁMĂ s.f. v. chimogramă. Vezi definitia »
VOCÁBULĂ, vocabule, s. f. (Livr.) Cuvânt, vorbă. – Din fr. vocable, lat. vocabulum. Vezi definitia »