Definita cuvantului monarh
monárh (monárhi), s. m. – Suveran. Mgr. μόναρχος, parțial prin intermediul lat. monarchus (sec. XVII, cf. Tiktin; Gáldi 211), și apoi din fr. monarque. – Der. monarhic, adj., din fr. monarchique; monarhi, vb. (înv., a domni); monarhie, s. f., din mgr. μοναρχία; monarhină, s. f. (înv., regină, suverană), din germ. Monarchin, sec. XVIII; monarhism, s. n., din fr. monarchisme; monarhist, s. m., din fr. monarchiste.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu monarh
ZOÁRH s.m. Conducător de elefanți în formațiile militare antice grecești. (din gr. zoarkhos) Vezi definitia »
TRIERÁRH s.m. (Ant.; la greci) Comandant al unei triere. [Pron. tri-e-. / < fr. triérarque, gr. trierarchos]. Vezi definitia »
topárh, topárhi, s.m. (înv.) principe, voievod. Vezi definitia »
ETNÁRH s. m. guvernator al unei etnarhii. (< fr. ethnarque, gr. ethnarkhos) Vezi definitia »
CHIRIÁRH, chiriarhi, s. m. (Înv.) Arhiereu conducător al unei eparhii, mitropolii, patriarhii. [Pr.: -ri-arh] – Din ngr. kiríarhos. Vezi definitia »