mreáje (mréji), s. f. – 1. Vîrșă, plasă, năvod. – 2. Cursă, capcană, laț. – 3. (Olt.) Țesătură. – Var. mreje. Mr., megl. mreajă. Sl. mrĕža (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 205; Berneker, II, 38; Conev 64), cf. bg. mrĕža, sb., cr. mrȅža, slov. mrêža, ngr. μέρζα, alb. mrežë. – Der. mreji (var. înmrejui), vb. (a fabrica plase; a repara plase; a zvîrli mreaja; a prinde în plasă); mrejer, s. m. (pescar care trage la năvod). Vezi definitia »

cîrmoáje (-óji), s. f. – Colț de pîine. – Var. cîrmoj. Sl. kermuš (slov. karmaš, pol. kiermasz), din germ. Kermesse „sărbătoare, hram” (Drăganu, Dacor., III, 702; Berneker 501; DAR), datorită pomenilor care se împărțeau. Cf. Vasmer, I, 561. Vezi definitia »

Je pense que vous vous trompez. Nous examinerons cela., <a href=„http://identi.ca/allienligne”>alli en ligne</a>, [url=„http://identi.ca/allienligne”]alli en ligne[/url], http://identi.ca/allienligne alli en ligne, =-PPP, Vezi definitia »

schíje (-e), s. f. – 1. Fontă, tuci. – 2. Bucată de bombă sau de grenadă. – Var. spije. Pol. spiža „aliaj, topire” (Tiktin; Candrea). Ultimul sens, ca și fonetismul, a putut fi influențat de ngr. σχίζα „așchie, țandără”, fără îndoială legat de tosc. schezza, it. scheggia. Vezi definitia »

vráje (-ắji), s. f. – Farmec, descîntec, deochi. – Var. vrajă. Sl. vraža (Cihac, II, 464), de la vrŭcati „a bîigui”. – Der. vrăji, vb. (a face vrăji, farmece; a încînta, a seduce, a fascina; a căuta orbește, a dibui; Arg., a duce cu vorba, a amăgi; Arg., a vorbi), din sl. vražiti, cf. megl. vrăjǫs „a vorbi”; vrăjitor, s. m. (persoană care face vrăji); vrăjitoare, s. f. (femeie care face farmece); vrăjitoresc, adj. (magic); vrăjitorie (var. vrăjitură), s. f. (descîntec, vrajă); vrăjie, s. f. (magie), înv. Vezi definitia »