Definita cuvantului vraje
vráje (-ắji), s. f. – Farmec, descîntec, deochi. – Var. vrajă. Sl. vraža (Cihac, II, 464), de la vrŭcati „a bîigui”. – Der. vrăji, vb. (a face vrăji, farmece; a încînta, a seduce, a fascina; a căuta orbește, a dibui; Arg., a duce cu vorba, a amăgi; Arg., a vorbi), din sl. vražiti, cf. megl. vrăjǫs „a vorbi”; vrăjitor, s. m. (persoană care face vrăji); vrăjitoare, s. f. (femeie care face farmece); vrăjitoresc, adj. (magic); vrăjitorie (var. vrăjitură), s. f. (descîntec, vrajă); vrăjie, s. f. (magie), înv.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vraje
culáje s.f. (reg.) nuiele de răchită din care se fac coșuri. Vezi definitia »
gríje (-ji), s. f.1. Îngrijorare, neliniște. – 2. Veghe, pază. – 3. Atenție, migală, strădanie. – 4. (Înv.) Slujbă de înmormîntare. – Var. grijă. Sl. (bg.) griža (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 147; Cihac, II, 128; DAR). – Der. negrije, s. f. (înv., neglijență, neatenție); grijanie, s. f. (cuminecătură, împărtășanie), cu suf. -anie; griji, vb. (înv., a se neliniști; Trans., a avea grijă, a fi cu băgare de seamă; refl., a se neliniști, a se îngrijora; a supraveghea, a avea grijă de; a face ordine, a aranja; a se cumineca; înv., a se ține slujba de înmormîntare), cf. bg. griža se, sb. brižiti se „a se îngrijora”; grijință, s. f. (înv., grijă); grijitor, adj. (grijuliu); negriji, vb. (înv., a îngriji), formă artificială din sec. XIX, paralelă cu neglija, din fr. négliger; negrijit, adj. (neîngrijit; neîmpărtășit); negrijitor, adj. (neglijent); grijuliu (var. grij(u)liv,), adj. (care are grijă, atent), din bg. grižliv, sb. brižliv (pentru schimbarea terminației, cf. bețiubețiv, sglobivsglobiu, etc.); îngriji, vb. (a avea grijă de, a supraveghea; a asista; a avea grijă de sănătatea cuiva; refl., a se neliniști, a se îngrijora; refl., a-și căuta de sănătate; a se ocupa de, a faceceea ce trebuie); îngrijora, vb. (a preocupa, a neliniști), probabil în loc de *îngrijura, plecînd de la un pl. fictiv *grijuri, cf. înfășura; îngrijorător, adj. (neliniștitor); îngrijitor, adj. (grijuliu; s. m., paznic); îngrijitoare, s. f. (femeie care îngrijește pe cineva); neîngrijit, adj. (neglijent). Vezi definitia »
méje (-ji), s. f. – Limită, margine, hotar. – Var. mejdă. Bg. meža (Candrea); var., care apare la Coșbuc, din sl. meždá.Der. mejdină, s. f. (Olt., hotar, răzor), din sl., bg. meždina; mejdinaș, s. m. (vecin); mejdini, vb. refl. (Olt., a se învecina). Cf. megieș, miezuină. Vezi definitia »
stráje (-ắji), s. f.1. Gardă, santinelă, străjer. – 2. Patrulă, pază. – 3. (Înv.) Avangardă. – 4. A patra parte în care se împărțea noaptea din punct de vedere al serviciului de gardă. – 5. Vamă, inspectorat. – 6. Balustradă, parapet, grilaj de protecție. Var. str(e)ajă. Mr. strajă. Sl. (bg.) straža, mag. sztrazsa.Der. strajameșter, s. m. (plutonier de cavalerie), din mag. sztrázsaméster, sb. stražmester, traducere a germ. Wachtmeister; străjar (var. străjer), s. m. (gardă, santinelă; supraveghetor; tînăr care aparține la străjerie); strajnic, s. m. (înv., gardă, paznic), din sl. stražiniku; strajniță, s. f. (pază, turn, post de observație), din sl. (v. rus.) stražnica, înv.; străjui (var. strejui), vb. (a păzi, a veghea); străjerie, s. f. (organizație premilitară a tineretului, formată de regele Carol II în 1936-40, în parte după modelul organizației fasciste italiene); străjeresc, adj. (relativ la străjerie); străj, s. m. (înv., gardian), din sl. straži (Tiktin); storoș, s. m. (Mold., rar, gardă), din rus. storož. Vezi definitia »
pérje (-e), s. f. – Prună. – Var. perjă. Mag. parász „prună”. Der. din „a prăji” (Cihac, II, 252), din pol. perz „pufulețul plantelor” (Tiktin), din săs. Pfirsich „piersic” (Lacea, Dacor., V, 400), din mag. persza „piersică” (Scriban) sau din parje (Byck-Graur) e mai puțin probabilă. În Mold.Der. perj, s. m. (prun, Prunus domestica), formație regresivă; perjar, s. m. (producător de prune); perjerie, s. f. (livadă de perji). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z