penúrie / penuríe s. f., art. penúria / penuría, g.-d. penúrii / penuríi, art. penúriei / penuríei Vezi definitia »

SUPRASATURÁȚIE s. f. 1. stare a unei soluții în care concentrația substanței dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturației. 2. (fam.) saturare, îndestulare, îmbuibare peste măsură. (după fr. sursaturation) Vezi definitia »

INCORPORÁȚIE s. f. v. încorporație. Vezi definitia »

SALIVÁȚIE s.f. Funcția glandelor salivare; secreție salivară abundentă. [Gen. -iei, var. salivațiune s.f. / < fr. salivation]. Vezi definitia »

CEROGRAFÍE s. f. procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară pe o placă de metal. ◊ gravură în encaustică. (< fr. cérographie) Vezi definitia »