copáie (copắi), s. f. – Albie, troacă dintr-o singură bucată, făcută dintr-o jumătate de trunchi de copac scobit, ca o luntre. Are folosiri multiple, ca albie de spălat, covată de frămîntat, lighean sau leagăn, astfel încît ajunge echivalent al acestor cuvinte. – Mr. cupane, megl. cupană. Sl. (bg. kopanja, sl. kòpanja), din sl. kopati, kopajo „a goli” (Cihac, II, 72; Conev 64; DAR), cf. a scobi. Aceleiași rădăcini sl. îi aparțin copăi, vb. (a săpa; a prăși), cf. sb. kópati „a săpa”; copancă, s. f. (Maram., groapă făcută de căderea unui copac), din rut. kopanka „groapă”; copeneață, s. f. (cutie; piuliță de pisat), dintr-un cuvînt sl. neindentificat. Vezi definitia »

MONETĂRÍE, monetării, s. f. Întreprindere de stat prevăzută cu instalațiile necesare pentru fabricarea monedelor. ♦ (Colectiv) Monede. – Monetă + suf. -ărie. Vezi definitia »

POTAMOFOBÍE s.f. (Med.) Teamă morbidă de cursuri de apă. [Gen. -iei. / < fr. potamophobie, cf. gr. potamos – fluviu, phobos – teamă]. Vezi definitia »

AERÓBIE s. f. 1. microorganism care se dezvoltă în prezența aerului. 2. (în industria aeronautică) propulsare care nu poate avea loc decât în atmosferă. (< fr. aérobie) Vezi definitia »

concepție etica conform căreia scopul vieții este placerea; cultul placerii Vezi definitia »