Definita cuvantului nălban
nălbán (-ni), s. m. – 1. Potcovar. – 2. Veterinar. – Var. nalbant. Mr. nălban, megl. nalbanti. Tc. (arab.) nalband (Miklosich, Etym. Wb., 211; Loebel 68; Șeineanu, II, 269; Lokotsch 1549), cf. ngr. ναλμπάντης, alb. naljban, bg., sb. nalbant.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nălban
lipán (lipáni), s. m. – Pește asemănător cu somonul, Salmo thymalus. – Var. lipean. Sl., ceh. lipan, sb. lipen (Cihac, II, 172; Tiktin), cf. mag. lepény. Vezi definitia »
GHIDRÁN, ghidrani, s. m. Varietate de cai cu părul roșcat, de talie mijlocie, folosită la tracțiune și călărie. – Et. nec. Vezi definitia »
CALCÁN2, calcane, s. n. Perete exterior din spate (fără deschizătură) al unei case (destinat să fie acoperit de zidul asemănător al unei clădiri vecine). 2. (Înv.) Scut, pavăză. – Din tc. kalkan. Vezi definitia »
duhán s. n. – (Trans., Banat) Tutun. – Var. dohan. Sb. duhan, v. sb. duchanŭ, din tc., arab. duhân (Miklosich, Fremdw., 87; Cihac, II, 104; Meyer 76), cf. mag. dohány, alb. duhan. – Der. duhăni, vb. (a fuma); duhăneală, s. f. (Trans., acțiunea de a fuma). Vezi definitia »
BREBAN, Vasile (1907-2003, n. Hereclean, jud. Sălaj), lingvist român. Specialist în lexicografie („Dicționar general al limbii române”). Redactor responsabil la „Dicționarul limbii române” al Academiei – serie nouă. Vezi definitia »