RECÓRD s.n. Performanță constatată oficial care întrece toate rezultatele obținute până la o anumită dată în competițiile de același gen. ♦ A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva). [< fr., engl. record]. Vezi definitia »

CLAVICÓRD s. n. vechi instrument cu claviatură și coarde lovite, strămoșul pianului. (< fr. clavicorde) Vezi definitia »

PENTACÓRD s.n. 1. Liră cu cinci coarde. 2. Grup de cinci trepte succesive ale unei scări muzicale. [< fr. pentacorde, cf. gr. pente – cinci, chorde – coardă]. Vezi definitia »

GUARD, guarzi, s. m. (Ieșit din uz) Soldat sau, p. ext., ofițer, agent însărcinat cu paza. – Din it. guardia. Vezi definitia »

GALIÁRD s. n. fiecare dintre extremitățile punții superioare a unei nave. (< fr. gaillard) Vezi definitia »