IODURÍE s.f. Prezența iodului în urină. [< fr. iodurie]. Vezi definitia »

AMFIMIXÍE s. f. Tip de înmulțire în care zigotul se formează după unirea gameților de sex contrar. – Din fr. amphimixie. Vezi definitia »

sarabalíe, sarabalíi, s.f. (reg.) ceată, gloată, liotă. Vezi definitia »

HOMEOSTAZÍE s. f. 1. proprietate a organismelor vii de a-și menține constantele fiziologice în condiții diferite de mediu. ◊ (genet.) menținere constantă a genomului într-o populație. 2. tendință a sistemelor autoreglabile de a-și menține constante anumite stări sau coordonate de definiție; homeostază. 3. echilibru natural, biologic și ecologic, în biosferă și ecosisteme. ◊ echilibru al mediului interior al individului. (< fr. homéostasie) Vezi definitia »

VASOCONSTRÍCȚIE s.f. (Fiziol.) Micșorare a lumenului vaselor sanguine provocată de constricția musculaturii vasculare, care are ca rezultat reducerea afluxului de sânge. [Gen. -iei, var. vasoconstricțiune s.f. / < fr. vaso-constriction]. Vezi definitia »