Definita cuvantului nuntă
núntă (núnți), s. f. – Ceremonia de căsătorie, cununie. – Mr. numtă, lumtă, megl. nuntă, istr. nuntę. Lat. nuptiae (Pușcariu 1208; Candrea-Dens., 1260; REW 5999), cf. it. nozze (sard. nuntas, nunsas, cors. nonza), prov. nossas, fr. noces. Fonetismul nu este normal. S-a căutat să se explice rezultatul rom. prin încrucișarea lat. nuntiāre (Densusianu, Hlr., 127) sau plecînd de la pl. *nupți › nunți (Pușcariu; Byck-Graur 25). Cipariu, Arhiv., 469, urmat de Pascu, Beiträge, 11; Philippide, II, 660 și Scriban ar prefera să pornească de la lat. nupta, ipoteză care un înlătură problema. Oricum, trebuie să se admită un infix nazal *nunptiae, fie prin încrucișare cu nuntiāre (cf. v. sard. nunça „întîlnire”), fie prin simplă propagare; și de la pl. numpți s-a putut trece la numți, mr. nunți. Uz general (ALR, I, 254). Der. nuntaș, s. m. (invitat la nuntă); nunți (var. nunti), vb. (a face nuntă); nuntit, s. n. (nuntă). – Din rom. provine mag. nunta (Edelspacher 20).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu nuntă
BÚFĂ s.f. Cută, fald, umflătură la mâneca unei haine, la pantaloni etc. [< it. buffa]. Vezi definitia »
ledúncă (-ci), s. f. – Cartușieră. – Var. (înv.) lăduncă. Rus. ladunka, din germ. Ladung, cf. tc. ladinǵa (Cihac, II, 163; DAR). Sec. VII. Vezi definitia »
jigăríță (jăgăríță), s.f. (reg.) 1. plămânii de vite cornute. 2. măruntaiele din care se face drobul de miel. Vezi definitia »
ZDUPĂIÁLĂ, zdupăieli, s. f. (Reg.) Faptul de a zdupăi. – Zdupăi + suf. -eală. Vezi definitia »
ENERGÉTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază manifestările diferitelor forme de energie. ♦ Ramură a tehnicii care studiază sursele de energie și posibilitățile de folosire ale acestora. [Gen. -cii. / < fr. énergétique]. Vezi definitia »