CIURUIÁLĂ s. f. Faptul de a ciurui¹; (concr.) corpuri străine care se separă de rest după ciuruire¹. [Pr.: -ru-ia-] – Ciurui¹ + suf. -eală. Vezi definitia »

BĂSMĂLÚȚĂ, băsmăluțe, s. f. Diminutiv al lui basma. Vezi definitia »

BIOGLÍFĂ s.f. (Geol.) Urmă lăsată de viețuitoarele fosile pe suprafața inferioară a stratelor sedimentare. [< fr. bioglyphe, cf. gr. bios – viață, glyphein – a grava]. Vezi definitia »

ACROSTEOLÍZĂ s. f. osteoliză în extremități. (< fr. acro-ostéolyse) Vezi definitia »

CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ V. Pravila lui Vasile Lupu. Vezi definitia »