BARÓN, baroni, s. m. (În orânduirea feudală din apusul și centrul Europei) Mare senior care avea drepturi absolute pe pământurile sale; (mai târziu) titlu de noblețe intermediar între titlul de cavaler și acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Fr. baron. Vezi definitia »

SUBTÓN, subtonuri, s. n. (Muz.) Ton suplimentar, mai jos decât cel fundamental. – Sub¹- + ton. Vezi definitia »

BILIÓN, bilioane, s. n. Miliard. [Pr.: -li-on] – Fr. billion. Vezi definitia »

PLASTRÓN s.n. 1. Apărătoare din piele căptușită, care protejează pieptul la scrimă. ♦ Partea din față a unei platoșe; pieptar. 2. Partea din față (apretată) care acoperă pieptul la o cămașă bărbătească. 3. (Med.) Regiune dură la palpare. [Pl. -oane. / < fr. plastron]. Vezi definitia »

POLISÍNDETON s.n. Figură de stil care constă în întrebuințarea repetată a unei conjuncții pentru a da mai multă energie unui discurs. V. sinafie. [< fr. polysyndéton, cf. gr. polysyndeton]. Vezi definitia »