Definita cuvantului oțet
oțét (oțéți), s. m. – (Înv.) Părinte al Bisericii. Sl. otiči „părinte”. Sec. XVI. – Der. otecinic, s. n. (colecție cu viețile Sfinților), din sl. otičiniku. Termen de cultură, fără circulație. Cf. ocină.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu oțet
LONGSÉT s.n. (Sport) Set cu prelungiri. [Pl. -turi. / < engl. long-set]. Vezi definitia »
MARCHIZÉT s.n. Țesătură transparentă de bumbac, din care se fac rochii, perdele etc. [< fr. marquisette]. Vezi definitia »
PICHÉT2 s. n. Țesătură deasă de bumbac, de mătase sau din fibre sintetice, făcută cu două urzeli diferite, dintre care cea de la suprafață formează un desen (geometric) în relief. – Din fr. piqué. Vezi definitia »
femeiét s.n. (înv.) grup de femei; totalitatea femeilor. Vezi definitia »
INDIGÉT, -Ă adj. Nume dat de romani zeilor indigeni, patroni ai anumitor orașe etc. [< lat. indiges, cf. fr. indigète]. Vezi definitia »