Definita cuvantului paceaură
paceaúră (-re), s. f. – 1. Zdreanță, otreapă. – 2. Femeie stricată. – Megl. pacivură. Tc. paçavra (Loebel 72; Șeineanu, II, 279; Lokotsch 1602), cf. ngr. πατζαβοῦρα, alb. pačavurë, bg. pačavra, sb. pačaura.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu paceaură
GAVÓTĂ s. f. vechi dans francez, de origine populară, cu mișcare moderată, asemănător cu gagliarda; melodia corespunzătoare, care într-o suită instrumentală precedă sarabanda. (< fr. gavotte) Vezi definitia »
TRIETERÍDĂ s. f. 1. perioadă de trei ani în calendarul grecesc. 2. (pl.) sărbători în cinstea zeului Bacus, care se celebrau din trei în trei ani în Tracia și Beoția. (< fr. triétéride) Vezi definitia »
ȘAMBRÁNĂ s.f. (Constr.) Cadru executat din tencuială, piatră etc. care mărginește o ușă sau o fereastră, în scop decorativ. [< fr. chambranle]. Vezi definitia »
COLEPOIÉZĂ s. f. proces de producere a bilei. (< fr. cholépoïèse) Vezi definitia »
aftă, afte s. f. gură Vezi definitia »