Definita cuvantului păducel
păducél (păducéi), s. m. – 1. Scaiete (Crataegus oxyacantha). – 2. Rîie a oilor. – 3. Mîncărime sau furnicătură pe tălpile picioarelor. – Mr. piducl’aș, megl. piduțel. Lat. *peducellus „sarcopt”, în loc de peducullus (Pușcariu 1239; Candrea-Dens., 1305; REW 6349; Pușcariu, Dacor., VII, 479), cf. it. pedicello „viemișor”. Numele de spin se explică prin usturimea produsă de fructul său. Scriban îl explică prin credința populară că ar provoca furnicătură; dar e vorba de o etimologie populară. – Cf. păduche.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu păducel
acel semn ◊ care se pune in carti , manuale s.a pt a arata ca, acel titlu sau vuvant este optional Vezi definitia »
porumbrél, porumbréi, s.m. (reg.) arbust sălbatic cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice, negre-vineții, foarte acre; porumbar, scorombar. Vezi definitia »
prunél s.m. sg. (reg.) țuică de prune. Vezi definitia »
PERAMÉL s. m. iepure marsupial din Australia, săritor, râmător și insectivor, care își sapă vizuini în sol. (< fr. péramèle, lat. perameles) Vezi definitia »
SPĂLĂȚÉL, -ÍCĂ, spălăței, -ele, adj. (Fam.) Cu aspect și ținută îngrijită, curat îmbrăcat, prezentabil; curățel. – Spălat2 + suf. -el. Vezi definitia »