INTUBÁȚIE, intubații, s. f. (Med.) Introducere a unei sonde într-un organ tubular în scopul aplicării unor substanțe medicamentoase, anestezice sau în scopul golirii de conținutul patologic; intubare. – Din fr. intubation. Vezi definitia »

SPLANHNOLOGÍE s. f. parte a anatomiei care studiază viscerele. (< fr. splanchnologie) Vezi definitia »

APROZOPÍE s.f. Malformație congenitală caracterizată prin absența feței. [Gen. -iei. / < fr. aprosopie, cf. gr. a – fără, prosopon – față]. Vezi definitia »

BUCURÍE, bucurii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție sufletească. ◊ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toată bucuria = din toată inima. ◊ Expr. A nu mai putea de bucurie = a se bucura foarte mult. Noroc și bucurie, formulă de salut. 2. (Concr.) Persoană, obiect, veste etc. care bucură. – Din bucura + suf. -ie. Vezi definitia »

veșmântăríe s.f. (pop.) locul unde se țin veșmintele în biserică; diaconie. Vezi definitia »