Definita cuvantului bucurie
BUCURÍE, bucurii, s. f. 1. Sentiment de mulțumire, de satisfacție sufletească. ◊ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toată bucuria = din toată inima. ◊ Expr. A nu mai putea de bucurie = a se bucura foarte mult. Noroc și bucurie, formulă de salut. 2. (Concr.) Persoană, obiect, veste etc. care bucură. – Din bucura + suf. -ie.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu bucurie
CREATINEMÍE, creatinemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a creatinei în sânge; cantitate de creatină prezentă în sânge. [Pr.: cre-a-] – Din fr. créatinémie. Vezi definitia »
COSMOFOTOGRAMMETRÍE s. f. Metodă a fotogrammetriei care măsoară și reprezintă grafic mari porțiuni din suprafața terestră sau din a celorlalte planete, întocmind hărți pe baza fotografiilor luate din sateliți artificiali. – Din fr. cosmophotogrammétrie. Vezi definitia »
MORFONEMÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază structura materială a componentelor vocabularului. (< morfo- + /fo/nemie) Vezi definitia »
INTERPELÁȚIE s.f. Interpelare. [Gen. -iei, var. interpelațiune s.f. / cf. fr. interpellation, lat. interpellatio]. Vezi definitia »
PARTENOCARPÍE s.f. (Bot.) Fenomen de dezvoltare a ovarului fără ca fecundația să fi avut loc și de transformare a lui în fruct lipsit de semințe. [Gen. -iei. / < fr. parthénocarpie, cf. gr. parthenos – fecioară, karpos – fruct]. Vezi definitia »